Pages

lundi, août 15, 2011

Top Chef (8)

Cred ca v-ati dat seama ca azi nu am fost la serviciu. Nu am fost pentru ca 15 august este sarbatoare in Franta, Assomption, si este zi nelucratoare. E misto sa stai lunea acasa, dar cand n-ai ce face iti vin idei! Si mie cand imi vin idei, de obicei, iau decizii. Nu stiu daca e de bine sau de rau, dar asa se face ca azi am luat o hotarare: vreau sa invat sa gatesc ca un mare chef! Inainte sa va anunt pe voi, l-am anuntat pe Claude care s-a uitat luuuung la mine si dupa cateva minute m-am intrebat cum vreau sa fac asta. Pai, mai intai o sa incep cu teoria, evident, in sensul ca o sa imi cumpar cateva carti de bucate facute de bucatari pentru incepatori ca mine. Dupa ce exersez 2-3 ani, o sa fac marele pas: o sa ma duc la cursuri la un bucatar 3 étoiles. O data pe an, marile restaurante conduse de mari bucatari au 2-3 zile de cursuri pentru amatori. Daca nu-mi tremura mainile de emotie pe cutit, as putea sa toc ceapa langa Cyril LIGNAC sau langa Georges BLANC. Exista o pleiada de chefi, monstrii sacrii, venerati, idolatrizati, carora clientii nu le cer doar meniul, ci si autograful. Apropo, in subsidiar am mai luat o decizie: sa va prezint din cand in cand in aceasta rubrica, cate un mare chef francez. Trebuie sa va spun ca arta culinara franceza inseamna un mare respect pentru mancare si pentru bucatar, respect care incepe in casa celui mai simplu om si duce pana in restaurantele "instelate" din Paris sau de oriunde in Franta. Nu este doar o legenda, este cat se poate de adevarat, bucataria franceza functioneaza ca o armata de elita in care ucenicul nu are voie sa spuna decat "Oui, chef!" ca sa nu fie dat afara din incinta. O sa va prezint, de asemenea, fragmente din emisiunile TV avand ca subiect bucatari amatori sau profesionisti ca sa vedeti cu ochii vostrii cam despre ce este vorba.
Pana una-alta, imi ascut cutitele si incep seria de prezentari a marilor bucatari cu... mine! Macar o sa apreciati sinceritatea, faptul ca recunosc ca nivelul meu actual este undeva pe la... chef-cochon :))

5 commentaires:

  1. Savuros!Ador arta gatitului. Abia astept sa incepi expunerea maestrilor.
    Corina

    RépondreSupprimer
  2. Excelent!eu am 2 prieteni-Le Chef Cochon si Yaki Yaki Parizaki;11 luni sunt sub bagheta magica a primului si de Craciun trec sub tutela celui de-al 2-lea...ca doar m-am nascut in era Parizerului...Succes in ramura sau...pe ramura!

    RépondreSupprimer
  3. Fetelor, nu o sa ma credeti daca va spun ca mi-e dor de o felie de parizer, ca tot in era lu' Parizer m-am nascut si eu. Era bun, la naiba! :)))

    RépondreSupprimer
  4. Liliana, incearca cervelas, seamana cu parizerul nostru.
    Alex, o romanca care ti-a descoperit blogul de cateva zile si care ti l-a citit din scoarta in scoarta.

    RépondreSupprimer
  5. Merci, Alex, atat pentru ideea cu cervelas, cat si pentru vizita pe blog. Te pup!

    RépondreSupprimer

Comentariile nu apar automat, sunt moderate. NU RASPUND LA COMENTARII CARE CONTIN INTREBARI/SITUATII LA CARE S-A RASPUNS/EXPLICAT DEJA PE BLOG.